lișteáv, -ă adj., pl. evĭ, eve (rudă cu sîrb. blistav, bg. blieskav și lŭskav, strălucitor. V. bleasc). Munt. Foarte ud, leoarcă: brazda era lișteavă de apă. (Apă lișteavă, apă întinsă peste un cîmp. ChN. I, 204). Teĭ lișteav, liber (lior) de teĭ netopit, adică maĭ prost (Șez. 30, 158). – Și leșteav în vest. În Trans. lejdéŭ (adv.).