lintișoară sf [At: CIHAC, I, 145 / Pl: ~e și (reg) ~ / E: linte + -ișoară] 1-6 (Bot; șhp) Linte (1-3) (mică) Si: lintiță (1-6). 7 (Reg) Plantă din familia leguminoaselor, cu flori alb-gălbui și păstăi conținând de obicei șase semințe, care crește prin crânguri și poieni, folosită în medicina populară (Vicia pisiformis). 8 (Bot; reg) Mazăre sălbatică (Pisum elatius). 9 (Bot; reg) Lintiță (Spirodella polyrrhiza). 10 (Bot) Linte (14). 11 (Pex; îvr) Mică parte izolată dintr-o masă mai mare, de mărimea unei semințe de linte (1).