LINIUȚĂ, liniuțe, s. f. Linioară. Liniuță de unire = a) semn ortografic care servește pentru a marca rostirea împreună a două sau mai multe cuvinte sau pentru a despărți cuvintele în silabe. V. linioară, cratimă; b) semn de punctuație folosit pentru a uni două cuvinte legate între ele printr-un raport strîns lexical, morfologic sau sintactic. (Chim.) Liniuță de valență = semn grafic care marchează legătura în formulele chimice. ♦ (Familiar) Fiecare dintre subdiviziunile gradelor marcate pe un termometru; linie. 38 de grade și două liniuțe. – Pronunțat: -ni-u-.