2 intrări

6 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

LINCHÍ, linchesc, vb. IV. Tranz. (Reg.) A mânca un aliment lichid lingându-l (și făcând un zgomot caracteristic cu limba). ♦ A mânca fără poftă, în silă, abia atingând mâncarea. – Formație onomatopeică.

LINCHÍ, linchesc, vb. IV. Tranz. (Reg.) A mânca un aliment lichid lingându-l (și făcând un zgomot caracteristic cu limba). ♦ A mânca fără poftă, în silă, abia atingând mâncarea. – Formație onomatopeică.

linchi1 vt [At: DEX2 / E: fo] (Reg) 1 (D. animale) A linge un aliment lichid. 2 (D. animale) A face un zgomot caracteristic cu limba, lingând alimente. 3 A mânca în silă.

LINCHÍ, linchesc, vb. IV. Tranz. (Regional) A linge sorbind partea de deasupra a unui aliment lichid; a lăpăi. Cînd punea mama laptele la prins, eu... și începeam a linchi grosciorul de pe deasupra oalelor. CREANGĂ, A. 44.

linchì v. Mold. a gusta lingând (vorbind de pisici și, ironic, despre om): începeam a linchi de pe d’asupra oalelor CR. [Rostire dialectală pentru limpi].


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

linchí (a ~) (reg.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. linchésc, imperf. 3 sg. lincheá; conj. prez. 3 să lincheáscă

linchí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. linchésc, imperf. 3 sg. lincheá; conj. prez. 3 sg. și pl. lincheáscă

Intrare: linchit
linchit participiu
participiu (PT2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • linchit
  • linchitul
  • linchitu‑
  • linchi
  • linchita
plural
  • linchiți
  • linchiții
  • linchite
  • linchitele
genitiv-dativ singular
  • linchit
  • linchitului
  • linchite
  • linchitei
plural
  • linchiți
  • linchiților
  • linchite
  • linchitelor
vocativ singular
plural
Intrare: linchi
verb (VT404)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • linchi
  • linchire
  • linchit
  • linchitu‑
  • linchind
  • linchindu‑
singular plural
  • linchește
  • linchiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • linchesc
(să)
  • linchesc
  • lincheam
  • linchii
  • linchisem
a II-a (tu)
  • linchești
(să)
  • linchești
  • lincheai
  • linchiși
  • linchiseși
a III-a (el, ea)
  • linchește
(să)
  • linchească
  • linchea
  • linchi
  • linchise
plural I (noi)
  • linchim
(să)
  • linchim
  • lincheam
  • linchirăm
  • linchiserăm
  • linchisem
a II-a (voi)
  • linchiți
(să)
  • linchiți
  • lincheați
  • linchirăți
  • linchiserăți
  • linchiseți
a III-a (ei, ele)
  • linchesc
(să)
  • linchească
  • lincheau
  • linchi
  • linchiseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

linchi

  • 1. regional A mânca un aliment lichid lingându-l (și făcând un zgomot caracteristic cu limba).
    surse: DEX '09 DLRLC sinonime: lipăi attach_file un exemplu
    exemple
    • Cînd punea mama laptele la prins, eu... și începeam a linchi grosciorul de pe deasupra oalelor. CREANGĂ, A. 44.
      surse: DLRLC
    • 1.1. A mânca fără poftă, în silă, abia atingând mâncarea.
      surse: DEX '09

etimologie: