linșaj sn [At: DEX / Pl: ~je / E: fr lynchage] 1-2 Ucidere fără judecată a cuiva (de către o mulțime agitată) Si: linșare.

LINȘAJ, linșajuri, s. n. Ucidere fără judecată a cuiva, de către o mulțime agitată. Un sîngeros dezmăț rasial și naționalist domnește în S.U.A. unde 15 milioane de negri sînt supuși terorii fasciste și linșajului. SCÎNTEIA, 1952, nr. 2512.

LINȘAJ, linșajuri, s. n. Ucidere fără judecată a cuiva de către o mulțime agitată. – Fr. lynchage.

LINȘAJ s.n. Procedeu de a executa pe cineva fără judecată (fiind omorît de o mulțime incitată), inițiat în S.U.A. de judecătorul Lynch. [Pl. -je, -juri. / < fr. lynchage].

LINȘAJ s. n. ucidere a cuiva fără judecată de către o mulțime incitată; linșare. (< fr. lynchage)

LINȘAJ ~e n. Ucidere fără judecată a unui om de către o mulțime agitată. /<fr. lynchage

linșaj s. n., pl. linșaje

linșaj s. n., pl. linșaje

linșaj s. n., pl. linșaje

LINȘAJ s. v. linșare.

linșaj s.n. linșare. Linșajul este uciderea, fără judecată, a unei persoane de către o mulțime agitată, incitată.

LINȘAJ s. linșare.

Linșaj – adică executarea fără judecată a cuiva. Cuvintele „linșare”, „a linșa”, „linșaj” vin toate de la numele unui șerif din statul Carolina de sud, John Lynch (citit: linci), care a trăit acum 300 de ani. Spre a stîrpi tîlhăriile, omorurile și devastările care făceau atunci ravagii, a introdus sistemul de a lăsa mulțimea să-i execute pe cei prinși asupra faptului, sau a căror vinovăție nu lăsa nici o îndoială.