10 definiții pentru limitativ

LIMITATÍV, -Ă, limitativi, -e, adj. Care limitează, care restrânge între anumite limite. – Din fr. limitatif.

LIMITATÍV, -Ă, limitativi, -e, adj. Care limitează, care restrânge între anumite limite. – Din fr. limitatif.

LIMITATÍV, -Ă, limitativi, -e, adj. Care limitează, care fixează sau restrînge în anumite limite. Termene limitative.Influența limitativă a idealismului și a materialismului mecanicist metafizic. CONTEMPORANUL, S. II, 1949, nr. 120, 7/1.

limitatív adj. m., pl. limitatívi; f. limitatívă, pl. limitatíve

limitatív adj. m., pl. limitatívi, f. sg. limitatívă, pl. limitatíve

LIMITATÍV adj. delimitativ, delimitator, restrictiv. (Element ~.)

LIMITATÍV, -Ă adj. Care limitează. [Cf. fr. limitatif].

LIMITATÍV, -Ă adj. care limitează; restrictiv. (< fr. limitatif)

*limitatív, -ă adj. Care servește la limitat: dispozițiune limitativă.


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

LIMITATÍV adj. delimitativ, delimitator, restrictiv. (Element ~.)

Intrare: limitativ
limitativ adjectiv

Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular limitativ limitativul limitati limitativa
plural limitativi limitativii limitative limitativele
genitiv-dativ singular limitativ limitativului limitative limitativei
plural limitativi limitativilor limitative limitativelor
vocativ singular
plural