4 definiții pentru limba-mielului

Articole pe această temă:

!límba-miélului (plantă) s. f. art., g.-d. art. límbii-miélului

límba-miélului (bot.) s. f.


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

LIMBA-MIELULUI s.f. (bot.) Plantă erbacee cu frunze mari și flori albastre sau albe (Borrago officinalis), ale cărei frunze mari, cu gust de castravete, se pot consuma în salate și ale cărei flori, zaharate (trecute prin albuș bătut și apoi prin zahăr pudră), se folosesc în gastronomie ca elemente de decor pentru salate de fructe și înghețate.

Borago officinalis L. « Limba mielului ». Specie care înflorește vara. Flori (caliciul în întregime divizat, corolă cu lobii ovali ascuțiți, staminele externe reunite într-un tub) albastre, aplecate, în paniculă, cu ramuri scorpioide. Frunzele superioare caulinare, sesile, ovat-lunguiețe, subcordiforme la bază, cele inferioare obtuze, eliptice, atenuate la bază. Plantă anuală, erbacee, acoperită cu peri aspri. Tulpină ramificată.

Intrare: limba-mielului
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular limba-mielului
plural
genitiv-dativ singular limbii-mielului
plural
vocativ singular
plural

limba-mielului, limba-mielușelului limba-mielului

  • 1. Plantă erbacee acoperită cu peri aspri, cu flori albastre sau albe, folosită contra tusei (Borago officinalis).
    surse: DEX '09 DLRLC NODEX sinonime: arăriel

etimologie: