8 definiții pentru liliuță


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

liliuță sf [At: DDRF / P: ~li-u~ / Pl: ~țe / E: lilie + -uță] Plantă erbacee din familia liliaceelor, cu tulpină ramificată, cu frunze lungi, lineare și flori albe, dispuse în raceme, care crește prin fânețe, fiind cultivată uneori ca plantă decorativă Si: (reg) aișor-galben, limba-păsării, păienjel, peteala-miresii, voalul-miresii (Anthericum ramosum).

liliuță f. plantă cu fiori albe, crește prin fânețe și prin rărișuri (Anthericum ramosum).

liliúță f., pl. e (d. germ. lilie, crin; lat. lilium). Trans. Painjinel, o plantă.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

liliúță (-li-u-) s. f., g.-d. art. liliúței; pl. liliúțe

liliúță s. f. (sil. -li-u-), g.-d. art. liliúței; pl. liliúțe


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

LILIÚȚĂ s. (BOT.; Anthericum ramosum) (reg.) păinjenel, limba-păsării.

LILIUȚĂ s. (BOT.; Anthericum ramosum) (reg.) păinjenel, limba-păsării.


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

ANTHERICUM L. LILIUȚĂ, fam. Liliaceae. Gen originar din Europa, Africa și America, cca 98 specii, erbacee, perene, cu rizom. Tulpina cu 2 frunze radicale liniare. Flori (perigon cu 6 foliole îndepărtate, cu nervuri proeminente, 6 stamine, antere liniare, erecte) albe, 3-4 cm diametru, scurt-pedunculate, în racem multiflor, adeseori ramificat, dispus terminal pe tulpină. Fruct, capsulă.

Intrare: liliuță
liliuță substantiv feminin
  • silabație: -li-u-
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • liliuță
  • liliuța
plural
  • liliuțe
  • liliuțele
genitiv-dativ singular
  • liliuțe
  • liliuței
plural
  • liliuțe
  • liliuțelor
vocativ singular
plural