opțiuni
  • info

2 intrări

9 definiții

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

lignificat, ~ă a [At: ENC. AGR. III, 362 / Pl: ~ați, ~e / E: lignifica] (D. țesuturi vegetale) 1 Care s-a transformat în lemn Si: lemnos. 2 Care a căpătat consistența lemnului Si: lemnos. 3 Care este impregnat cu lignină.

LIGNIFICA, lignific, vb. I. Tranz. și refl. A (se) transforma în lemn; a (se) impregna cu lignină. – După fr. lignifier.

LIGNIFICA, lignific, vb. I. Tranz. și refl. A (se) transforma în lemn; a (se) impregna cu lignină. – După fr. lignifier.

lignifica vtr [At: BOTANICA, 160 / Pzi: 3 lignifică / E: fr lignifier] 1-2 (D. țesuturi vegetale) A (se) transforma în lemn. 3-4 A (se) impregna cu lignină.

LIGNIFICA vb. I. tr., refl. A (se) transforma în lemn; a (se) impregna cu lignină. [P.i. lignific. / cf. it. lignificare, fr. lignifier].

LIGNIFICA vb. tr., refl. a (se) transforma în lemn; a (se) impregna cu lignină. (< fr. lignifier)

A SE LIGNIFICA pers. 3 se lignifică intranz. A se impregna cu lignină; a se transforma în lemn. /<fr. lignifier

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

lignifica (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. lignific, 2 sg. lignifici, 3 lignifică; conj. prez. 1 sg. să lignific, 3 să lignifice

lignifica (a ~) vb., ind. prez. 3 lignifică corectat(ă)

lignifica vb., ind. prez. 3 sg. lignifică

Intrare: lignificat
lignificat participiu
participiu (PT2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • lignificat
  • lignificatul
  • lignificatu‑
  • lignificată
  • lignificata
plural
  • lignificați
  • lignificații
  • lignificate
  • lignificatele
genitiv-dativ singular
  • lignificat
  • lignificatului
  • lignificate
  • lignificatei
plural
  • lignificați
  • lignificaților
  • lignificate
  • lignificatelor
vocativ singular — —
plural — —
Intrare: lignifica
verb (VT14)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • lignifica
  • lignificare
  • lignificat
  • lignificatu‑
  • lignificând
  • lignificându‑
 singular plural
  • lignifică
  • lignificați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • lignific
 (să)
  • lignific
  • lignificam
  • lignificai
  • lignificasem
a II-a (tu)
  • lignifici
 (să)
  • lignifici
  • lignificai
  • lignificași
  • lignificaseși
a III-a (el, ea)
  • lignifică
 (să)
  • lignifice
  • lignifica
  • lignifică
  • lignificase
plural I (noi)
  • lignificăm
 (să)
  • lignificăm
  • lignificam
  • lignificarăm
  • lignificaserăm
  • lignificasem
a II-a (voi)
  • lignificați
 (să)
  • lignificați
  • lignificați
  • lignificarăți
  • lignificaserăți
  • lignificaseți
a III-a (ei, ele)
  • lignifică
 (să)
  • lignifice
  • lignificau
  • lignificară
  • lignificaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

lignifica, lignificverb

  • 1. A (se) transforma în lemn; a (se) impregna cu lignină. DEX '09 DEX '98 DN
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.