8 definiții pentru licuație licuațiune


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

LICUÁȚIE, licuații, s. f. (Metal.) Fenomen de separare a compușilor sau a elementelor cu puncte de topire diferite dintr-un amestec sau dintr-un aliaj. [Pr.: -cu-a-] – Din fr. liquation.

licuație sf [At: MARIN, PR. I, 29/17 / V: (îvr) ~iune / Pl: ~ii / E: fr liquation, lat liquatio, -onis] (Chm) Separare prin încălzire a elementelor cu temperaturi de topire diferite dintr-un amestec.

LICUÁȚIE s. f. (Metalurgie) Fenomen de separare a compușilor sau a elementelor cu puncte de topire diferite dintr-un amestec sau dintr-un aliaj. [Pr.: -cu-a-] – Din fr. liquation.

LICUÁȚIE s.f. Fenomenul de separare a compușilor sau a elementelor cu puncte de topire diferite dintr-un amestec sau dintr-un aliaj. [Gen. -iei. / cf. fr. liquation].

LICUÁȚIE s. f. separare, prin încălzire, a componenților unui aliaj cu puncte de topire diferite. (< fr. liquation)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

licuáție (-cu-a-ți-e) s. f., art. licuáția (-ți-a), g.-d. art. licuáției; pl. licuáții, art. licuáțiile (-ți-i-)

licuáție s. f. (sil. -cu-a-ți-e), art. licuáția (sil. -ți-a), g.-d. art. licuáției; pl. licuáții, art. licuáțiile (sil. -ți-i-)

Intrare: licuație
licuație substantiv feminin
  • silabație: li-cu-a-ți-e info
substantiv feminin (F135)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • licuație
  • licuația
plural
  • licuații
  • licuațiile
genitiv-dativ singular
  • licuații
  • licuației
plural
  • licuații
  • licuațiilor
vocativ singular
plural
licuațiune
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.

licuație licuațiune

  • 1. metalurgie Fenomen de separare a compușilor sau a elementelor cu puncte de topire diferite dintr-un amestec sau dintr-un aliaj.
    surse: DEX '09 DN

etimologie: