*líctor și (rar) -ór m. (lat. lictor, gen. -óris, rudă cu lĭgare, a lega). La Romanĭ, un fel de jandarm care-ĭ întovărășea pe mariĭ funcționarĭ și care-ĭ decapita pe condamnațĭ după ce-ĭ bătea cu vergile. Eĭ aveaŭ ca insigne o legătură de nuĭele în mijlocu căreĭa era o secure. Dictatoru era întovărășit de 24 de lictorĭ, consulu de 12, și pretoru de 6.