11 definiții pentru licoare licoră


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

LICOÁRE, licori, s. f. 1. Băutură fină, savuroasă. ♦ Lichid (medicamentos). 2. Lichid folosit ca reactiv în anumite reacții chimice. – Din fr. liqueur, lat. liquor, -oris.

LICOÁRE, licori, s. f. 1. Băutură fină, savuroasă. ♦ Lichid (medicamentos). 2. Lichid folosit ca reactiv în anumite reacții chimice. – Din fr. liqueur, lat. liquor, -oris.

licoare sf [At: DZ, 14/12 / V: (îvr) ~o / S și: liquoare / Pl: ~ori / E: lat liquor, fr liqueur, it liquóre] 1 Substanță medicamentoasă lichidă. 2 Băutură fină și savuroasă. 3 Lichid utilizat ca reactiv în anumite reacții chimice.

LICOÁRE, licori, s. f. 1. Băutură fină, savuroasă. În rîsetele celorlalți, le turnă cîte un pahar de apă plin cu licoarea gălbuie de prună. DUMITRIU, N. 181. Oamenii o folosesc [plosca] să poarte de la unul la altul, la prilejurile de veselie, licorile acestor locuri, cu livezi și vii generoase. BOGZA, C. O. 366. ♦ Lichid (de obicei medicamentos). 2. (Chim.) Lichid folosit ca reactiv în anumite reacții chimice. – Scris și: liquoare (ALECSANDRI, T. 1709).

LICOÁRE s.f. 1. Băutură bună, savuroasă, fină. ♦ Lichid medicamentos. 2. Reactiv lichid folosit în anumite reacții chimice. [< fr. liqueur, cf. lat. liquor].

LICOÁRE s. f. 1. băutură bună, savuroasă, fină. ◊ lichid medicamentos. 2. reactiv lichid în anumite reacții chimice. (< fr. liqueur, lat. liquor)

LICOÁRE ~óri f. 1) Băutură fină îndulcită și aromatizată. 2) Soluție cu proprietăți medicamentoase. 3) Substanță lichidă folosită ca reactiv în diverse reacții chimice. /<fr. liqueur, lat. liquor, ~oris

*licoáre f., pl. orĭ (fr. liqueur, licoare, licor, d. lat. liquor, lichid, lichiditate). Substanță lichidă. Rar. Licor.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

licoáre s. f., g.-d. art. licórii; pl. licóri

licoáre s. f., g.-d. art. licórii; pl. licóri

Intrare: licoare
substantiv feminin (F116)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • licoare
  • licoarea
plural
  • licori
  • licorile
genitiv-dativ singular
  • licori
  • licorii
plural
  • licori
  • licorilor
vocativ singular
plural
licoră
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.

licoare licoră

  • 1. Băutură fină, savuroasă.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN attach_file 2 exemple
    exemple
    • În rîsetele celorlalți, le turnă cîte un pahar de apă plin cu licoarea gălbuie de prună. DUMITRIU, N. 181.
      surse: DLRLC
    • Oamenii o folosesc [plosca] să poarte de la unul la altul, la prilejurile de veselie, licorile acestor locuri, cu livezi și vii generoase. BOGZA, C. O. 366.
      surse: DLRLC
    • 1.1. Lichid (medicamentos).
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN sinonime: lichid (s.n.)
  • 2. Lichid folosit ca reactiv în anumite reacții chimice.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
  • comentariu Scris și: liquoare.
    surse: DLRLC

etimologie: