lichior sn [At: DLR ms / V: (înv) licor (Pl: licoare, licoruri), licuor (S și: liquor; Pl: ~uri, ~cuoare), licvor, (reg) licur, (îvr) licher (Pl: ~e și ~uri), licoră sf, licuer (Pl: licuere) / S și: licheor, licheur, liqueor; liqueur / Pl: ~uri / E: fr liqueur] 1 Băutură alcoolică preparată din spirt, sirop și esențe aromatice. 2 (Reg) Vișinată.