14 definiții pentru lichidator licidatoriu licidător licuidator


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

LICHIDATÓR, -OÁRE, lichidatori, -oare, s. m. și f. Persoană fizică sau juridică autorizată conform legii să lichideze bunurile din averea debitorului și să distribuie sumele realizate prin lichidarea unei societăți comerciale. – Din fr. liquidateur.

lichidator, ~oare smf, a [At: PONTBRIANT, D. / V: (îvr) licidatoriu a, (îvr) licidăt~ sm, (îvr) licui~ / Pl: ~i, ~oare / E: fr liquidateur] 1-2 (Persoană) care îndeplinește sau conduce operațiile de lichidare (1) a unei întreprinderi, bănci etc.

LICHIDATÓR, -OÁRE, lichidatori, -oare, s. m. și f. Persoană însărcinată a îndeplini sau a conduce operațiile de lichidare a unei întreprinderi, a unei bănci etc. – Din fr. liquidateur.

LICHIDATÓR, -OÁRE, lichidatori, -oare, s. m. și f. Persoană însărcinată a îndeplini sau a conduce operațiile de lichidare a unei întreprinderi, a unei bănci etc.

LICHIDATÓR, -OÁRE s.m. și f. Cel care face lichidarea unei întreprinderi, a unei bănci etc. [Cf. fr. liquidateur].

LICHIDATÓR, -OÁRE adj., s. m. f. (cel) care face lichidarea unei societăți comerciale, întreprinderi, bănci etc. (< fr. liquidateur)

LICHIDATÓR ~i m. Persoană însărcinată să facă o lichidare a unei întreprinderi, a unei bănci etc. /a lichida + suf. ~tor

lichidator m. cel însărcinat a face o lichidare.

*lichidatór, -oáre s. și adj. Care lichidează saŭ e însărcinat să lichideze.

licidător, ~oare a vz lichidator

licuidator, ~oare a vz lichidator


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

lichidatór s. m., pl. lichidatóri

lichidatór s. m., pl. lichidatóri

Intrare: lichidator
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • lichidator
  • lichidatorul
  • lichidatoru‑
plural
  • lichidatori
  • lichidatorii
genitiv-dativ singular
  • lichidator
  • lichidatorului
plural
  • lichidatori
  • lichidatorilor
vocativ singular
  • lichidatorule
plural
  • lichidatorilor
licidatoriu
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
licidător
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
licuidator
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

lichidator, -oare lichidatoare licidatoriu licidător licuidator

  • 1. Persoană fizică sau juridică autorizată conform legii să lichideze bunurile din averea debitorului și să distribuie sumele realizate prin lichidarea unei societăți comerciale.
    surse: DEX '09 DLRLC DN

etimologie: