LICHEA, lichele, s. f. Om de nimic, lipsit de demnitate, lingușitor, slugarnic, netrebnic, om în care nu se poate avea încredere; secătură. Era un flușturatec și un ușurel de minte d-ăi mari, cum adică am zice noi un fleac de om sau o lichea. ISPIRESCU, U. 90. Ți se cade ție, Lichea nerușinată, astfel să ne vorbești? ALEXANDRESCU, M. 322.