2 intrări

12 definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

libel2 sn [At: I. GOLESCU, C. / V: (înv) sf / Pl: ~e (rar) ~uri / E: fr libelle, ger Libell] (Iuz) Scriere satirică ce critică violent anumite concepții, trăsături de caracter etc. ale unei persoane Si: pamflet.

libel1 sn [At: POLIZU / V: sf, (reg) ~er / Pl: ~e / E: lat libellus, ger Libell] 1 (Iuz) Cărticică. 2 (Trs) Caiet pentru însemnări Si: condică, registru. 3 (Spc) Libret de evidență a banilor.

LIBEL s.n. Scriere satirică asemănătoare cu pamfletul, dar mai violentă decît acesta. [Pl. -luri, -le. / < fr. libelle, cf. lat. libellus – cărticică].

LIBEL s. n. scriere satirică, ca pamfletul, dar mai violentă. (< fr. libelle, lat. libellus)

*libél n., pl. e (lat. libellus, dim. d. liber, carte). Rar. Broșură injurioasă scrisă contra cuĭva, panflet.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

Intrare: libel (obiect)
libel2 (pl. -e) substantiv neutru
substantiv neutru (N1)
Surse flexiune: MDN '08
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • libel
  • libelul
  • libelu‑
plural
  • libele
  • libelele
genitiv-dativ singular
  • libel
  • libelului
plural
  • libele
  • libelelor
vocativ singular
plural
substantiv feminin (F1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • libe
  • libela
plural
  • libele
  • libelele
genitiv-dativ singular
  • libele
  • libelei
plural
  • libele
  • libelelor
vocativ singular
plural
liber2 (s.n.) substantiv neutru
substantiv neutru (N1)
Surse flexiune: DOOM 3
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • liber
  • liberul
  • liberu‑
plural
  • libere
  • liberele
genitiv-dativ singular
  • liber
  • liberului
plural
  • libere
  • liberelor
vocativ singular
plural
Intrare: libel (pamflet)
libel1 (pl. -uri) substantiv neutru
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: MDN '08
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • libel
  • libelul
  • libelu‑
plural
  • libeluri
  • libelurile
genitiv-dativ singular
  • libel
  • libelului
plural
  • libeluri
  • libelurilor
vocativ singular
plural
libel2 (pl. -e) substantiv neutru
substantiv neutru (N1)
Surse flexiune: MDN '08
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • libel
  • libelul
  • libelu‑
plural
  • libele
  • libelele
genitiv-dativ singular
  • libel
  • libelului
plural
  • libele
  • libelelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

libel, libelesubstantiv neutru

etimologie:

libel, libeluri / libel, libelesubstantiv neutru

  • 1. Scriere satirică asemănătoare cu pamfletul, dar mai violentă decât acesta. DN
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.