LÍȘTEAV, -Ă, liștevi, -e, adj. (Popular) 1. (Despre ape) Murdar, tulbure, mocirlos, mlăștinos, nămolos. Dinspre munți pogoară o funie de apă lișteavă, nămăloasă, printre maluri mărunte. STANCU, D. 205. 2. Brut, primitiv. Materia textilă ce conține coaja teiului se vinde în comerț sub două forme: crud, zis și tei lișteav (netopit), și... ca tei topit. ȘEZ. XVIII 158.

LÍȘTEAV, -Ă, liștevi, -e, adj. (Pop.) 1. (Despre ape) Murdar, tulbure, mocirlos. 2. Brut, primitiv.

lișteáv, -ă adj., pl. evĭ, eve (rudă cu sîrb. blistav, bg. blieskav și lŭskav, strălucitor. V. bleasc). Munt. Foarte ud, leoarcă: brazda era lișteavă de apă. (Apă lișteavă, apă întinsă peste un cîmp. ChN. I, 204). Teĭ lișteav, liber (lior) de teĭ netopit, adică maĭ prost (Șez. 30, 158). – Și leșteav în vest. În Trans. lejdéŭ (adv.).

LÍȘTEAV adj., adv. v. ciuciulete, leoarcă.

LÍȘTEAV adj. v. brut, grosolan, necioplit, necizelat, nefinisat, neprelucrat.

lișteav adj. v. BRUT. GROSOLAN. NECIOPLIT. NECIZELAT. NEFINISAT. NEPRELUCRAT.

lișteav adj., adv. v. CIUCIULETE. LEOARCĂ.