LEȘIE¹ s. f. Soluție alcalină obținută prin dizolvarea în apă a sodei sau a potasei caustice sau prin fierberea cu apă a cenușei de lemn și folosită la spălatul rufelor, în tehnică etc. Odaia din față era podită cu scînduri de brad. Leșia și peria aspră le-au dat o culoare frumoasă, gălbuie și-un luciu ca de ceară. V. ROM. iulie 1953, 84. Și noi pe căldurile cele ne ungeam cu leșie tulbure, ședeam afară la soare cu pielea goală, pînă se usca cenușa pe noi. CREANGĂ, A. 28. Privește, parcă-s un testemel vechi și clătit în leșie clocotită. ALECSANDRI, T. 942.