8 definiții pentru lexicologic


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

LEXICOLÓGIC, -Ă, lexicologici, -ce, adj. Care aparține lexicologiei, privitor la lexicologie, de lexicologie. – Din fr. lexicologique.

LEXICOLÓGIC, -Ă, lexicologici, -ce, adj. Care aparține lexicologiei, privitor la lexicologie, de lexicologie. – Din fr. lexicologique.

lexicologic, ~ă a [At: I. GOLESCU, C. / Pl: ~ici, ~ice / E: fr lexicologique] (Lin) 1 Care aparține lexicologiei (1) Si: (îvr) lexicologicesc (1). 2 Privitor la lexicologie (1) Si: (îvr) lexicologicesc (2). 3 De lexicologie (1) Si: (îvr) lexicologicesc (3).

LEXICOLÓGIC, -Ă, lexicologici, -e, adj. Privitor la lexicologie, care aparține lexicologiei, de lexicologie.

LEXICOLÓGIC, -Ă adj. Referitor la lexicologie, de lexicologie. [Cf. fr. lexicologique].

LEXICOLÓGIC ~că (~ci, ~ce) Care ține de lexicologie; propriu lexicologiei. /<fr. lexicologique

*lexicológic, -ă adj. (d. lexicologie). Relativ la lexicologie.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

lexicológic adj. m., pl. lexicológici; f. lexicológică, pl. lexicológice

Intrare: lexicologic
lexicologic adjectiv
adjectiv (A10)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • lexicologic
  • lexicologicul
  • lexicologicu‑
  • lexicologică
  • lexicologica
plural
  • lexicologici
  • lexicologicii
  • lexicologice
  • lexicologicele
genitiv-dativ singular
  • lexicologic
  • lexicologicului
  • lexicologice
  • lexicologicei
plural
  • lexicologici
  • lexicologicilor
  • lexicologice
  • lexicologicelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

lexicologic

  • 1. Care aparține lexicologiei, privitor la lexicologie, de lexicologie.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN

etimologie: