8 definiții pentru levit


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

levit sm [At: PO 5/3 / Pl: ~iți / E: lat levites sau levita, ngr λεβίτης, fr lévite] 1 (Mpl) Evreu din seminția lui Levi, destinat serviciului religios de la templu Si: (îvr) levitean. 2 (Înv) Preot la vechii evrei.

LEVÍT s.m. (Ist.) Preot la vechii evrei. [Cf. fr. lévite, lat. t. levita. < ebr. Lewi – nume propriu, însemnând „acela care unește”].

LEVÍT s. m. preot la vechii evrei. (< fr. lévite)

*levít m. (lat. levíta și levítes, d. numele tribuluĭ luĭ Levi). Jidan (din tribu luĭ Levi) dedicat servicĭuluĭ templuluĭ. Fig. Poet. Preut.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

levít (nume etnic biblic) s. m., pl. levíți


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

levít, -ă, leviți, -te s. m. și f. Descendent al lui Levi, unul dintre cei 12 fii ai patriarhului Iacov, a cărui seminției a fost destinată preoției Vechiului Testament. ♦ Fig. Cărturari care învățau și propovăduiau Legea la evrei. – Din Levi (n. pr.).

LEVÍT (< fr.; cuv. ebr.) s. m. (În „Vechiul Testament”) Membru al tribului lui Levi, din care recrutau, la vechii evrei, preoții, având funcții administrative, juridice și muzicale.

Intrare: levit
substantiv masculin (M3)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • levit
  • levitul
  • levitu‑
plural
  • leviți
  • leviții
genitiv-dativ singular
  • levit
  • levitului
plural
  • leviți
  • leviților
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)