LEVIER, leviere, s. n. 1. Bară rigidă basculată în jurul unui punct de sprijin și folosită pentru a ridica greutăți. 2. Tijă de comandă a unui mecanism. 3. Fig. Ceea ce servește la depășirea unui obstacol, a unei rezistențe. [Pr.: -vi-er] – Din fr. levier.

levier sn [At: CALENDAR (1861), 70/28 / P: ~vi-er~ / Pl: ~e / E: fr levier] Pârghie de manevră la o mașină, la un mecanism.

LEVIER, leviere, s. n. Pârghie de manevră (la o mașină, la un mecanism). [Pr.: -vi-er] – Din fr. levier.

LEVIER, leviere, s. n. (Tehn.) Pîrghie de manevră. V. mîner. – Pronunțat: -vi-er.

LEVIER s.n. Pîrghie de manevră. [Pron. -vi-er. / < fr. levier].

LEVIER s. n. (tehn.) pârghie (de manevră). (< fr. levier)

LEVIER ~e f. Bară rezistentă care, având un punct de reazem, servește pentru a mișca sau a ridica o greutate (mare); pârghie de manevră. /<fr. levier

levier (desp. -vi-er) s. n., pl. leviere

levier (-vi-er) s. n., pl. leviere

levier s. n. (sil. -vi-er), pl. leviere

LEVIÉR (< fr.) s. n. 1. (TEHN.) Bară rigidă care basculează în jurul unui punct de sprijin și este folosită pentru a ridica greutăți. 2. Tijă de comandă a unui mecanism. 3. (Fig.) Ceea ce servește la ridicarea, la depășirea unui obstacol, a unei rezistențe. 4. (FIN.) Efect de l. = efectul pozitiv al finanțării unei întreprinderi și prin recurgerea la credite, asigurându-se astfel o rată a rentabilității financiare mai mari a capitalului față de situația în care nu s-ar fi apelat la credite; altfel spus, banii împrumutați produc un profit mai mare față de dobânda care trebuie plătită. 5. (FIZ.) Corp rigid care se poate roti în jurul unei axe și asupra căruia acționează două forțe, una motrică și alta de rezistență.