LETARGIC, -Ă, letargici, -e, adj. Care ține de letargie. A căzut subit într-o stare letargică. ◊ (Adverbial) Omul să nu zacă... letargic ca dobitoacele. RUSSO, O. 90. ◊ Fig. Întins în nemișcare letargică a stat două luni să gîndească și să simtă pentru toată umanitatea. C. PETRESCU, Î. II 75. ◊ Encefalită letargică = boală infecțioasă a encefalului, caracterizată prin febră, somnolență și paralizii.