13 definiții pentru leoarbă liorbă liuarbă lioarbă


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

LEOÁRBĂ, leoarbe, s. f. (Reg.; depr.) Gură (ca organ al vorbirii). – Formație onomatopeică.

LEOÁRBĂ, leoarbe, s. f. (Reg.; depr.) Gură (ca organ al vorbirii). – Formație onomatopeică.

leoarbă sf [At: CREANGĂ, A. 127 / V: lior~ / Pl: ~be / E: fo] 1 (Dep) Lupă. 2 Persoană care vorbește mult și fără rost Si: flecar, palavragiu.

LEOÁRBĂ s. f. (În expr.) Tacă-ți leoarba = taci din gură. (Atestat în forma lioarbă) Mai tacă-vă lioarba! răcni Vătașa. DUNĂREANU, CH. 46. Tacă-ți lioarba, dac-ai venit aici. CREANGĂ, A. 155. – Scris și: lioarbă.

LEOÁRBĂ ~e f. reg. depr. Gură ca organ al vorbirii; bot. /Onomat.

lioarbă f. fam. bot, gură: tacă-ți lioarba CR. [Abstras din liorbăi].

leoápa și leópa, leoárba și leórba (eoa, eo o silabă) f. (imit. ca și leorbă). Mold. Fam. Tacă-țĭ leoapa, tacă-țĭ gura (fleoanca).


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

leoárbă (reg.) (leoar-) s. f., g.-d. art. leoárbei; pl. leoárbe

leoárbă s. f. (sil. leoar-), g.-d. art. leoárbei; pl. leoárbe


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.


Dicționare de argou

Se explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

tacă-ți cața! / fleanca! / gura! / leoarba! / pliscul! expr. (vulg.) taci!, liniște!, încetează!

Intrare: leoarbă
  • silabație: leoar-bă info
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • leoarbă
  • leoarba
plural
  • leoarbe
  • leoarbele
genitiv-dativ singular
  • leoarbe
  • leoarbei
plural
  • leoarbe
  • leoarbelor
vocativ singular
plural
liorbă
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
liuarbă
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
substantiv feminin (F1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • lioarbă
  • lioarba
plural
  • lioarbe
  • lioarbele
genitiv-dativ singular
  • lioarbe
  • lioarbei
plural
  • lioarbe
  • lioarbelor
vocativ singular
plural

leoarbă liorbă liuarbă lioarbă

  • 1. regional depreciativ Gură (ca organ al vorbirii).
    surse: DEX '09 DEX '98 sinonime: bot gură
    • 1.1. expresie Tacă-ți leoarba = taci din gură.
      exemple
      • Mai tacă-vă lioarba! răcni Vătașa. DUNĂREANU, CH. 46.
        surse: DLRLC
      • Tacă-ți lioarba, dac-ai venit aici. CREANGĂ, A. 155.
        surse: DLRLC

etimologie: