7 definiții pentru leicușoară


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

LEICUȘOÁRĂ, leicușoare, s. f. (Pop.) Leicuță2. – Leică1 + suf. -ușoară.

LEICUȘOÁRĂ, leicușoare, s. f. (Pop.) Leicuță2. – Leică1 + suf. -ușoară.

leicușoa sf [At: SCURTU, T. 281 / Pl: ~re / E: leică1 + -ușoară] 1-16 (Pop; șhp) Leiculiță (1-16). 17 (Reg) Iubită.

LEICUȘOÁRĂ s. f. (Popular) Leicuță. Foaie verde de secară, Fă leicuță, leicușoară, Ia mai ieși oleac-afară. BIBICESCU, P. P. 383. – Pronunțat: lei-.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

leicușoáră (pop.) s. f., g.-d. art. leicușoárei; pl. leicușoáre

leicușoáră s. f., g.-d. art. leicușoárei; pl. leicușoáre


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

LEICUȘOÁRĂ s. v. leliță, țățică.

leicușoa s. v. LELIȚĂ. ȚĂȚICĂ.

Intrare: leicușoară
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • leicușoa
  • leicușoara
plural
  • leicușoare
  • leicușoarele
genitiv-dativ singular
  • leicușoare
  • leicușoarei
plural
  • leicușoare
  • leicușoarelor
vocativ singular
  • leicușoa
  • leicușoaro
plural
  • leicușoarelor

leicușoară

etimologie:

  • Leică + sufix -ușoară.
    surse: DEX '09 DEX '98