12 definiții pentru lehămetui

Explicative DEX

LEHĂMETUI, lehămetuiesc, vb. IV. Refl. (Reg.) A se lehămeti. – Lehamete + suf. -ui.

LEHĂMETUI, lehămetuiesc, vb. IV. Refl. (Reg.) A se lehămeti. – Lehamete + suf. -ui.

lehămetui vr [At: CONTEMPORANUL V, 2/390 / V: (rar) ~hemăt~, ~hem~ / Pzi: ~'esc / E: lehamite + -ui] (Reg) 1 A se plictisi. 2 A se lehămeti (2).

LEHĂMETUI, lehămetuiesc, vb. IV. Refl. (Mold.) A se lehămeti. Atuncea cînd a văzut el cît drum mai are... pînă la apa Prutului, s-a lehămetuit și s-a hotărît să se lase. SADOVEANU, B. 251. Lumea se lehămetuise să-l mai invite. C. PETRESCU, O. P. I 229.

lehămătui v vz lehămetui

lehemetui v vz lehămetui

lehă- și lehemetésc, -tuĭésc și -tisésc (mă) v. refl. (d. lehamite). Mold. nord. Mă plictisesc, mă scîrbesc grozav. Mă lehămetesc cuĭva, îĭ ajung absolut nesuferit.

Ortografice DOOM

lehămetui (a se ~) (reg.) vb. refl., ind. prez. 1 sg. mă lehămetuiesc, 3 sg. se lehămetuiește, imperf. 1 sg. mă lehămetuiam; conj. prez. 1 sg. să mă lehămetuiesc, 3 să se lehămetuiască; imper. 2 sg. afirm. lehămetuiește-te; ger. lehămetuindu-mă

!lehămetui (a se ~) (reg.) vb. refl., ind. prez. 3 sg. se lehămetuiește, imperf. 3 sg. se lehămetuia; conj. prez. 3 să se lehămetuiască

lehămetui vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. lehămetuiesc, imperf. 3 sg. lehămetuia; conj. prez. 3 sg. și pl. lehămetuiască

Sinonime

LEHĂMETUI vb. v. dezgusta, îngrețoșa, sătura, scârbi.

lehămetui vb. IV. refl. (reg.; adesea urmat de determ. introduse prin prep. „de”) v. Dezgusta. Sătura.

lehămetui vb. v. DEZGUSTA. ÎNGREȚOȘA. SĂTURA. SCÎRBI.

Intrare: lehămetui
verb (V408)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • lehămetui
  • lehămetuire
  • lehămetuit
  • lehămetuitu‑
  • lehămetuind
  • lehămetuindu‑
singular plural
  • lehămetuiește
  • lehămetuiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • lehămetuiesc
(să)
  • lehămetuiesc
  • lehămetuiam
  • lehămetuii
  • lehămetuisem
a II-a (tu)
  • lehămetuiești
(să)
  • lehămetuiești
  • lehămetuiai
  • lehămetuiși
  • lehămetuiseși
a III-a (el, ea)
  • lehămetuiește
(să)
  • lehămetuiască
  • lehămetuia
  • lehămetui
  • lehămetuise
plural I (noi)
  • lehămetuim
(să)
  • lehămetuim
  • lehămetuiam
  • lehămetuirăm
  • lehămetuiserăm
  • lehămetuisem
a II-a (voi)
  • lehămetuiți
(să)
  • lehămetuiți
  • lehămetuiați
  • lehămetuirăți
  • lehămetuiserăți
  • lehămetuiseți
a III-a (ei, ele)
  • lehămetuiesc
(să)
  • lehămetuiască
  • lehămetuiau
  • lehămetui
  • lehămetuiseră
lehămătui
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
lehemetui
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

lehămetui, lehămetuiescverb

  • 1. regional A se lehămeti. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Atuncea cînd a văzut el cît drum mai are... pînă la apa Prutului, s-a lehămetuit și s-a hotărît să se lase. SADOVEANU, B. 251. DLRLC
    • format_quote Lumea se lehămetuise să-l mai invite. C. PETRESCU, O. P. I 229. DLRLC
etimologie:
  • Lehamete + -ui. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.