Definiția cu ID-ul 682755:


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

*legítim, -ă adj. (lat. legitimus). Care are calitățile cerute de lege, bazat pe drept: drepturĭ legitime. Just, echitabil: cerere legitimă. Dinastie legitimă, care domnește pe baza dreptuluĭ de ereditate. Căsătorie legitimă, consacrată de lege. Copiĭ legitimĭ, născuțĭ din căsătorie legitimă. Dreptu de legitimă apărare, dreptu pe care legea-l recunoaște fie-căruĭa de a respinge pin forță o agresiune. Adv. În mod legitim. – Fals -tím (după fr.).