LEAC, leacuri, s. n. 1. Remediu contra unei boli; mijloc care poate vindeca o boală. V. doctorie, medicament. Un specialist pretinde că ar fi descoperit leacul cancerului. C. PETRESCU, C. V. 96. Am aicea leacuri multe. De boliți, pe toți vă scap. EFTIMIU, Î. 12. Știu un leac pentru boala dumitale. ISPIRESCU, L. 124. ◊ Fig. Mîine îți voi da un leac de frică. NEGRUZZI, S. I 147. Nu aflu la dor leac. HODOȘ, P. P. 49. Vai de mine, rău îmi-i Și leacul departe mi-i. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 102. ◊ Iarbă (sau buruiană) de leac = plantă medicinală; fig. lucru de mare preț. M-o trimes giupîneasa să culeg buruiene uscate de leac. ALECSANDRI, T. 1535. ◊ Expr. A da de leac = a descoperi medicamentul eficace. Măseaua nu o mai scoț; i-am dat de leac: călduri cu magnetism de jamaică (= rom). CARAGIALE, O. I 213. A căuta (pe cineva) ca iarba de leac sau a umbla (după cineva) ca după iarba (sau buruiana) de leac = a căuta pretutindeni (pe cineva) cu multă grijă (ca pe un lucru rar și extrem de necesar). Unde... să fie?... îl cat ca iarba de leac. ALECSANDRI, T. 99. După care îmblă ca după iarba de leac. ȘEZ. III 180. A-i găsi (cuiva) leacul = a găsi mijlocul de a stăpîni pe cineva, de a-l constrînge; a găsi ac de cojocul cuiva. Ei las’ că-ți găsesc eu acuși leacul! Te-i învăța tu minte de astă dată. CREANGĂ, P. 146. (Popular, ca amenințare) Atîta ți-i leacul = are să fie rău de tine, ai s-o pățești. Și doar te-a împinge păcatul să chitești vreo piatră din locul său... c-apoi atîta ți-i leacul. CREANGĂ, P. 219. 2. (În expr.) Fără (de) leac de... = fără (nici un) pic de... Fără leac de frică și cu multă voie bună se întoarse cătră casă cu fata împăratului. BOTA, P. 36. Toate îmi mergeau după plac, fără leac de supărare, de parcă era toată lumea a mea. CREANGĂ, O. A. 49. Eu făr’ de leac de musteață, iar tu cu copil în brațe! MARIAN, S. 170. (În construcții negative) (Nici) de leac = cîtuși de puțin, nicidecum, de loc. Pricepură ei că n-are să se mai vază... de leac. ISPIRESCU, L. 107. Cei ce ne da ierburile nu mînca de leac. GORJAN, H. II 43. Să nu rămîie bășică de leac. TEODORESCU, P. P. 359.