LAVIU, (2) laviuri, s. n. 1. Mod de a colora monocrom un desen prin tente cu tuș diluat sau cu o culoare de apă. 2. (Concr.) Desen executat în acest mod. – Din fr. lavis.

laviu sn [At: OPRESCU, S. 41 / Pl: ~ri / E: fr lavis] 1 Procedeu folosit în pictură, de a umbri monocrom un desen cu tuș diluat sau cu culoare de apă. 2 Desen în culori executat în laviu (1).

LAVIU, laviuri, s. n. Mod de a colora monocrom un desen prin tente cu tuș diluat sau cu o culoare de apă; (concr.) desen executat în acest mod. – Din fr. lavis.

LAVIU s.n. Mod de a da umbre unui desen cu tuș diluat sau cu o culoare de apă. ♦ Desen executat în acest mod. [Pron. -viu. / cf. fr. lavis].

LAVIU s. n. 1. mod de a da umbre unui desen cu tuș diluat sau cu o culoare de apă. 2. desenul însuși. (< fr. lavis)

laviu s. n., art. laviul; (desene) pl. laviuri

laviu s. n., art. laviul; (desene) pl. laviuri

laviu s. n., art. laviul; pl. laviuri

LAVÍU (< fr.) s. n. 1. Procedeu, înrudit cu acuarela, de colorare monocromă a unui desen, cu tuș diluat, cu sepia sau o culoare de apă, pentru a se obține efecte de umbră și lumină, treceri la alte nuanțe etc. Folosit din sec. 15 (Leonardo da Vinci, Rembrandt, Tiepolo, Delacroix, N. Grigorescu, J.Al. Steriadi). 2. Desen executat prin acest procedeu.