8 definiții pentru latență


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

LATÉNȚĂ, latențe, s. f. Stare latentă. – Din fr. latence.

latență sf [At: RALEA, S. T. II, 265 / Pl: ~țe / E: fr latence] (Liv) 1-2 (Stare a) ceea ce este latent (1).

LATÉNȚĂ, latențe, s. f. (Livr.) Stare latentă. – Din fr. latence.

LATÉNȚĂ s.f. Stare latentă. [< fr. latence].

LATÉNȚĂ s. f. stare latentă. (< fr. latence)

LATÉNȚĂ ~e f. livr. Caracter latent. /<fr. latence


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

laténță s. f., g.-d. art. laténței; pl. laténțe

laténță s. f., g.-d. art. laténței; pl. laténțe

Intrare: latență
latență substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • latență
  • latența
plural
  • latențe
  • latențele
genitiv-dativ singular
  • latențe
  • latenței
plural
  • latențe
  • latențelor
vocativ singular
plural

latență

  • 1. Stare latentă.
    surse: DEX '09 DEX '98 DN

etimologie: