lanternă sf [At: ANON. CAR. / V: (îrg) lat~, (îvr) lantern sn, lăt~ / Pl: ~ne / E: fr lanterne, it lanterna] 1 (Asr) Lampă¹ (1). 2 (Îs) ~ venețiană Lampion (3). 3 Aparat de iluminat portativ, format dintr-o carcasă prevăzută cu o lentilă, în care se află becul și bateria electrică pe baza căreia funcționează. 4 Far la automobile, locomotive, biciclete etc. 5 (Îs) ~ roșie Far cu lumină roșie, montat la spatele ultimului vehicul dintr-un convoi. 6 (Îas; fig) Concurent clasat pe ultimul loc într-o competiție. 7 (Lpl) Lumină de far (3) cu intensitate redusă. 8 (Lpl; șîs) ~ne de poziție Mic corp de iluminat montat la extremitățile unui vehicul, pentru a semnaliza prezența acestuia. 9 (Îs) ~ magică Aparat care proiectează pe un ecran, cu ajutorul unei surse luminoase și al unui sistem de lentile, imaginea mărită a unei figuri desenate pe o placă de sticlă sau imprimate pe o placă fotografică. 10 Aparat de control prevăzut cu vizori de sticlă, care se intercalează în conductele de produse lichide, pentru a face vizibilă circulația acestora. 11 Lanternou (2). 12 (Șîs) ~na lui Combe Mecanism de schimbare alternativă a sensului unei mișcări de rotație, folosit la flaierele de fibre liberiene sau la mașinile de bobinat pentru înfășurarea firului. 13 (Zlg; îs) ~na lui Aristotel Aparat masticator al ariciului de mare.