7 definiții pentru landă


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

landă sf [At: BARASCH, I. N. 36/25 / Pl: ~de / E: fr lande] (Lpl) Șes întins situat pe țărmurile Atlanticului, format din nisipuri marine neproductive fixe sau mișcătoare.

LÁNDĂ, lande, s. f. Șes întins situat pe țărmurile Atlanticului, format din nisipuri marine neproductive fixe sau mișcătoare. – Din fr. lande.

LÁNDĂ, lande, s. f. Șes întins situat pe țărmurile Atlanticului, format din nisipuri marine neproductive fixe sau mișcătoare. – Din fr. lande.

LÁNDĂ, lande, s. f. Șes întins pe țărmurile Atlanticului, format din nisipuri marine fixe sau mobile, nefertile.

LÁNDĂ s.f. (Geol.) Șes de pe țărmurile atlantice, format din nisipuri neproductive, fixe sau zburătoare. [< fr. lande, cf. celt. landa].

LÁNDĂ s. f. șes de pe țărmurile atlantice, din nisipuri neproductive. (< fr. lande)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

lándă (șes nisipos) s. f., g.-d. art. lándei; pl. lánde

lándă (șes nisipos) s. f., g.-d. art. lándei; pl. lánde

Intrare: landă
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • landă
  • landa
plural
  • lande
  • landele
genitiv-dativ singular
  • lande
  • landei
plural
  • lande
  • landelor
vocativ singular
plural