lamură¹ sf [At. BIBLIA (1688), 307¹/42 / Pl: ~ri / E: lat lamina] 1 sf (Înv; îs) Aur ~, argint ~ Metal de cea mai bună calitate, cu un înalt grad de puritate. 2 sf Puritate. 3 sf Calitate superioară. 4 sf (Pex) Cea mai bună parte, mai curată și mai aleasă dintr-un lucru Si: chintesență, cremă, esență, floare, frunte, spumă. 5 sf (Îs) ~ de aur Parte foarte prețioasă a unei entități. 6 sf (Asr) Persoană care se distinge prin hărnicie, corectitudine, integritate morală etc. Si: elită. 7 a (D. apă) Limpede.