laminor sn [At: MARIN, PR. I, 215/26 / V: ~iu, ~nariu / Pl: ~oare / E: fr laminoir] 1 Mașină compusă din doi sau mai mulți cilindri care se rotesc în direcții contrare și printre care trece metalul sau alt material de prelucrat, pentru a fi transformat în lame, fire, profile etc. Si: (rar) laminator (2). 2 Instalație siderurgică compusă din una sau mai multe linii de laminare (1) Si: (rar) laminator (3). 3 Clădire în care este instalat laminorul (2). 4 (Fig; îe) A trece prin ~ A supune unei încercări serioase, unei discipline severe. 5 Mașină folosită în filaturi pentru a subția, întinde și uniformiza grosimea firelor unui material textil Si: (rar) laminator (4). 6 (Îs) ~ finisor Laminor (1) prevăzut cu un cilindru cu ace, folosit la ultimele treceri de pregătire pentru filare în filatura de lână pieptănată fin. 7 Mașină care macină sau sfărâmă anumite materiale pentru a pregăti pasta de argilă, nisipul concasor etc. Si: (rar) laminator (5).