LAGO- „iepure”. ◊ gr. lagos „iepure” > fr. lago-, it. id., engl. id. > rom. lago-. □ ~cefal (v. -cefal), adj., cu cap de iepure; ~morfe (v. -morf), s. f. pl., ordin de mamifere rozătoare de talie mijlocie, caracterizate prin prezența a două perechi de incisivi pe maxilar și a unei perechi pe mandibulă, cuprinzînd iepurii; ~stom (v. -stom), s. n., malformație congenitală în care buza superioară este crestată ca la iepure; sin. buză de iepure.