lacherdă sf [At: CANTEMIR, I. I. II, 13 / Pl: ~de / E: ngr λακέρδα] 1 Produs alimentar obținut din carne de pește, prin sărare și afumare. 2 (Pex) Pește marin (de obicei pălămidă³ sau ton²) din care se prepară lacherda (1).

LACHERDĂ, lacherde, s. f. Pește din Marea Neagră, a cărui carne se consumă mai ales sărată (Sarda Sarda); pălămidă.

LACHERDĂ ~e f. 1) Pește marin răpitor de talie medie, albastru-închis pe spinare, cu aripioare spinoase și cu mulți dinți; pălămidă. 2) Produs alimentar obținut din carnea acestui pește prin sărare și afumare. /<ngr. lakérda

lacherdă f. 1. pește de mare a cărui carne se sărează sau se coace și se conservă în uleiu (Scomber thymus); 2. carnea peștelui astfel preparată. [Gr. mod. LAKERDA, din it. lacerta, șopârlă].

lachérdă f., pl. e (ngr. lakérda [d. it. lacerta, lat. lacerta, șopîrlă], cr. lokarda, lacherdă). Un pește acantopter care trăĭește în marĭ cete în mările calde și temperate (de ex., în Mediterana), unde se pescuĭește foarte mult. Lacherda ajunge pînă la o lungime de 50 c.m. (pelamys sarda). Are o carne delicioasă, care se mănîncă în unt-de-lemn ca sardelele. V. pălămidă 1.

lacherdă s. f., g.-d. art. lacherdei; pl. lacherde

lacherdă s. f., g.-d. art. lacherdei; pl. lacherde

lacherdă s. f., g.-d. art. lacherdei; pl. lacherde

lacherdă (lacherde), s. f. – Pălămidă (Pelamys sarda). – Mr. lăcherdă. Ngr. λαϰέρδα, din lat. lacerta (Skok, ZRPh., LVII, 475; DAR; Gáldi 204), cf. bg., tc. lakerda.