7 definiții pentru laborantă


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

LABORÁNT, -Ă, laboranți, -te, s. m. și f. Persoană cu pregătire medie, specializată în experiențe și lucrări (mai simple) de laborator. – Din germ. Laborant.

LABORÁNT, -Ă, laboranți, -te, s. m. și f. Persoană cu pregătire medie, specializată în experiențe și lucrări (mai simple) de laborator. – Din germ. Laborant.

LABORÁNT, -Ă, laboranți, -te, s. m. și f. Persoană, cu o pregătire medie, specializată în experiențe și lucrări de laborator.

LABORÁNT, -Ă s.m. și f. Specialist în lucrări de laborator. [< germ. Laborant].

LABORÁNT, -Ă s. m. f. specialist în lucrări sau experiențe de laborator. (< germ. Laborant)

LABORÁNT ~tă (~ți, ~țe) m. și f. Persoană care efectuează lucrări (mai simple) într-un laborator. /<germ. Laborant


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

laborántă s. f., g.-d. art. laborántei; pl. laboránte

laborántă s. f., pl. laboránte

Intrare: laborantă
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • laborantă
  • laboranta
plural
  • laborante
  • laborantele
genitiv-dativ singular
  • laborante
  • laborantei
plural
  • laborante
  • laborantelor
vocativ singular
  • laborantă
  • laboranto
plural
  • laborantelor

laborant, -ă laborant laborantă

  • 1. Persoană cu pregătire medie, specializată în experiențe și lucrări (mai simple) de laborator.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN

etimologie: