10 definiții pentru labiodental labio-dental


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

LABIODENTÁL, -Ă, labiodentali, -e, adj. (Despre sunete) Care se articulează prin atingerea buzei inferioare de dinții incisivi superiori. ◊ (Substantivat, f.) F și v sunt labiodentale. [Pr.: -bi-o-] – Din fr. labiodentale.

LABIODENTÁL, -Ă, labiodentali, -e, adj. (Despre sunete) Care se articulează prin atingerea buzei inferioare de dinții incisivi superiori. ◊ (Substantivat, f.) F și v sunt labiodentale. [Pr.: -bi-o-] – Din fr. labiodentale.

labiodental, ~ă [At: GRAUR, I. L. 47 / S și: ~o-dental / P: ~bi-o~ / Pl: ~i, ~e / E: fr labiodentale] (Lin) 1-2 sf, a (Sunet) care se articulează prin atingerea buzei inferioare de dinții incisivi superiori.

LABIODENTÁL, -Ă adj., s.f. (Sunet) la a cărui articulare participă buzele și dinții. [Pron. -bi-o-. / < fr. labiodental].

LABIODENTÁL, -Ă adj., s. f. (consoană) care se articulează prin atingerea buzei de jos de dinții incisivi superiori. (< fr. labiodental)

LABIODENTÁL ~ă (~i, ~e) (despre sunete) Care se articulează prin obținerea buzei inferioare de dinții incisivi superiori. /<fr. labiodentale

LABIO-DENTÁL, -Ă, labio-dentali, -e, adj. (Despre sunete) Articulat cu participarea buzei de jos și a dinților de sus. ◊ (Substantivat, f.) «F» și «v» sînt labio-dentale. – Pronunțat: -bi-o-.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

labiodentál (-bi-o-) adj. m., pl. labiodentáli; f. labiodentálă, pl. labiodentále

labiodentál adj. m. (sil. -bi-o-), pl. labiodentáli; f. sg. labiodentálă, pl. labiodentále

labiodentálă (-bi-o-) s. f., g.-d. art. labiodentálei; pl. labiodentále


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

LABIODENTÁL, -Ă adj. (< fr. labiodentale): în sintagmele consoană labiodentală și sunet labiodental (v.).

Intrare: labiodental
labiodental adjectiv
  • silabație: la-bi-o-
adjectiv (A1)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • labiodental
  • labiodentalul
  • labiodentalu‑
  • labiodenta
  • labiodentala
plural
  • labiodentali
  • labiodentalii
  • labiodentale
  • labiodentalele
genitiv-dativ singular
  • labiodental
  • labiodentalului
  • labiodentale
  • labiodentalei
plural
  • labiodentali
  • labiodentalilor
  • labiodentale
  • labiodentalelor
vocativ singular
plural
labio-dental adjectiv
adjectiv compus
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • labio-dental
  • labio-dentalul
  • labio-denta
  • labio-dentala
plural
  • labio-dentali
  • labio-dentalii
  • labio-dentale
  • labio-dentalele
genitiv-dativ singular
  • labio-dental
  • labio-dentalului
  • labio-dentale
  • labio-dentalei
plural
  • labio-dentali
  • labio-dentalilor
  • labio-dentale
  • labio-dentalelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

labiodental labio-dental

  • 1. (Despre sunete) Care se articulează prin atingerea buzei inferioare de dinții incisivi superiori.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN un exemplu
    exemple

etimologie: