12 definiții pentru labiat


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

labiat, ~ă [At: BARASCH, I. N. 138/18 / P: ~bi-at / Pl: ~ați, ~e / E: fr labié] 1 a (D. corole și calicii) Care are forma unei pâlnii cu marginea tăiată în doi lobi principali, așezați unul deasupra altuia ca niște buze. 2 a (D. plante) Care are corola și caliciul labiat (1). 3 sf (Lpl) Familie de plante dicotiledonate cu frunze opuse și cu flori în inflorescențe compuse. 4 sf (Șls) Plantă care face parte din familia labiate (3).

LABIÁT, -Ă, labiați, -te, adj., s. f. 1. Adj. (Despre corole și calicii) Care are forma unei pâlnii cu marginea tăiată în doi lobi principali, așezați unul deasupra altuia ca niște buze. ♦ (Despre plante) Care are corola și caliciul de forma definită mai sus. 2. S. f. (La pl.) Familie de plante dicotiledonate cu tulpina în patru munchii, cu frunze opuse și cu flori în inflorescențe compuse; (și la sg.) plantă care face parte din această familie. [Pr.: -bi-al] – Din fr. labié.

LABIÁT, -Ă, labiați, -te, adj. (Despre corole și calicii) Care are forma unei pâlnii cu marginea tăiată în doi lobi principali, așezați unul deasupra altuia ca niște buze. ♦ (Despre plante) Care are corola și caliciul de forma definită mai sus. ♦ (Substantivat, f. pl.) Familie de plante dicotiledonate cu frunze opuse și cu flori în inflorescențe compuse; (și la sg.) plantă care face parte din această familie. [Pr.: -bi-at] – Din fr. labié.

LABIÁT, – Ă, labiați, -te, adj. (Despre corole și calicii) Care este în formă de pîlnie cu doi lobi, așezați unul deasupra altuia, ca niște buze. ♦ (Substantivat, f. pl.) Familie de plante monocotiledonate, cu frunze opuse și flori în inflorescențe compuse. Labiatele sînt bine reprezentate în flora, mediteraneană. – Pronunțat: -bi-at.

LABIÁT, -Ă adj. (Bot.; despre corolă, caliciu) Prevăzut cu o prelungire (labium). // s.f.pl. Familie de plante dicotiledonate, gamopetale cu corolele bilabiate; (la sg.) plantă din această familie. [< germ. Labiaten, cf. fr. labié].

LABIÁT, -Ă I. adj. (despre corolă, caliciu) prevăzut cu labii. II. s. f. pl. familie de plante dicotiledonate, gamopetale, erbacee sau semiarbuști, cu corolele bilabiate. (< fr. labié/es/)

LABIÁT ~tă (~ți, ~te) (despre corole și calicii) Care are forma unei pâlnii cu marginea tăiată în doi lobi așezați unul peste altul ca niște buze. [Sil. -bi-at] /<fr. labié

labiat a. se zice de florile ale căror petale sunt în formă de buze. ║ labiate f. pl. familie de plante monocoțiledoane.

*labiát, -ă adj. (fr. labié, d. lat. lábium, buză). Bot. A căruĭ corolă are doĭ lobĭ în formă de buze: plante labiate (minta, rosmarinu ș. a.). S. f., pl. e. O labiată.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

labiát (-bi-at) adj. m., pl. labiáți; f. labiátă, pl. labiáte

labiát adj. m. (sil. -bi-at), pl. labiáți; f. sg. labiátă, pl. labiáte


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

LABIÁT, -Ă (< fr.; {s} lat. labia „buze”) adj., s. f. 1. Adj. (Despre corolă, caliciu) Prevăzut cu o prelungire (labiu). 2. S. f. (la pl.) Familie de plante dicotiledonate, erbacee sau semiarbuști, bogate în uleiuri eterice, cu tulpina în patru muchii, cu frunze opuse, cu flori bilabiate, entomofile și cu fructe tetrachene. Unele specii de l. sunt plante aromatice (rozmarinul, busuiocul), uleioase (perila), medicinale și melifere (ex. levănțica, izma, talpa gâștei, salvia), altele sunt buruieni (ex. urzica-moartă, jaleșul).

Intrare: labiat
labiat adjectiv
  • silabație: -bi-at
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • labiat
  • labiatul
  • labiatu‑
  • labia
  • labiata
plural
  • labiați
  • labiații
  • labiate
  • labiatele
genitiv-dativ singular
  • labiat
  • labiatului
  • labiate
  • labiatei
plural
  • labiați
  • labiaților
  • labiate
  • labiatelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)