LABIAL, -Ă, labiali, -e, adj. (Despre un sunet vorbit) Care se emite cu participarea buzelor la articulație. «O» și «u» sînt vocale labiale, iar «l», «m» și «p» sînt consoane labiale. ◊ (Adverbial) «B» se articulează labial. ◊ (Substantivat, f.) «B» este o labială. – Pronunțat: -bi-al.