2 definiții pentru lătureancă


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

LĂTUREÁN, -EÁNCĂ, lătureni, -ence, s. m. și f. (Regional) Persoană care locuiește într-un sat vecin cu cel al vorbitorului. Feciorii din Mălini se prinseră la horă cu lăturenii, fetele din Mălini se prinseră și ele cu lăturencele. CAMILAR, TEM. 404. Galopînd, își văzu anii copilăriei cînd prindea în lunci caii lăturenilor... călărindu-i pînă după asfințita soarelui. id. N. I 310.

LĂTUREÁN, -EÁNCĂ, lătureni, -ence, s. m. și f. (Reg.) Persoană care locuiește într-un sat vecin cu cel al vorbitorului. – Din latură + suf. -ean.

Intrare: lătureancă
substantiv feminin (F26)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • lătureancă
  • lătureanca
plural
  • lăturence
  • lăturencele
genitiv-dativ singular
  • lăturence
  • lăturencei
plural
  • lăturence
  • lăturencelor
vocativ singular
  • lătureancă
  • lătureanco
plural
  • lăturencelor

lăturean, -că lătureancă

  • 1. regional Persoană care locuiește într-un sat vecin cu cel al vorbitorului.
    exemple
    • Feciorii din Mălini se prinseră la horă cu lăturenii, fetele din Mălini se prinseră și ele cu lăturencele. CAMILAR, TEM. 404.
      surse: DLRLC
    • Galopînd, își văzu anii copilăriei cînd prindea în lunci caii lăturenilor... călărindu-i pînă după asfințita soarelui. CAMILAR, N. I 310.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • latură + sufix -ean.
    surse: DLRM