9 definiții pentru lăptaș


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

LĂPTÁȘ, lăptașe, s. n. Unealtă de pescuit alcătuită din una sau mai multe plase legate în formă de sac cu gura foarte largă. – Din bg. laptaš.

LĂPTÁȘ, lăptașe, s. n. Unealtă de pescuit alcătuită din una sau mai multe plase legate în formă de sac cu gura foarte largă. – Din bg. laptaš.

lăptaș1 sn [At: DDRF / V: (reg) ~aci / E: bg лапташ] Unealtă de pescuit alcătuită din una sau din mai multe plase legate în formă de sac cu gura foarte largă.

lăptaș2 sm [At: ARH. FOLK. III, 144 / Pl: ~i / E: lapte + -aș] 1 (Olt; șîs) Păstrăv ~ Păstrăv mascul în perioada de depunere a lapților. 2 (Bot; reg) Plantă nedefinită mai îndeaproape care conține un suc lăptos.

LĂPTÁȘ ~e n. Unealtă de pescuit alcătuită din una sau mai multe plase legate în formă de sac cu gura foarte largă. /<bugl. laptaš

lăptaș n. unealtă de pescuit: șalăul se prinde cu lăptașul. [Origină necunoscută].

lăptáș n., pl. e (cp. cu ung. laptáros, pescar care stă pe mal și ține un capăt al plaseĭ). Dun. Munt. Dobr. Un fel de plasă adîncată lungă de 30-40 de metri și lată de 15-20 de metri și a căreĭ parte de jos se tîrîĭe pe fundu apeĭ. – La Damé (Rț.) luptácĭ, pl. e.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

lăptáș (-șuri), s. n. – Unealtă de pescar. – Var. lăptaci, luptaci. Bg. laptaš (DAR).

Intrare: lăptaș
substantiv neutru (N1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • lăptaș
  • lăptașul
  • lăptașu‑
plural
  • lăptașe
  • lăptașele
genitiv-dativ singular
  • lăptaș
  • lăptașului
plural
  • lăptașe
  • lăptașelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

lăptaș

  • 1. Unealtă de pescuit alcătuită din una sau mai multe plase legate în formă de sac cu gura foarte largă.
    surse: DEX '98 DEX '09

etimologie: