LĂMPĂRIE, lămpării, s. f. Încăpere în mine, în gări etc., în care se păstrau și se întrețineau lămpile sau felinarele de întrebuințare curentă; lampisterie. – Lampă + suf. -ărie.

lămpărie sf [At: ARDELEANU, V. P. 240 / Pl: ~ii / E: lampă + -ărie] Încăpere special amenajată în care se depozitează, se întrețin și se distribuie lămpile minerilor, ale ceferiștilor etc. Si: lampisterie.

LĂMPĂRIE, lămpării, s. f. Încăpere în mine, în gări etc., în care se păstrează și se întrețin lămpile sau felinarele de întrebuințare curentă; lampisterie. – Lampă + suf. -ărie.

LĂMPĂRIE, lămpării, s. f. Încăpere, în mine, în gări etc., în care se păstrează și se întrețin lămpile sau felinarele de întrebuințare curentă.

lămpărie s. f., art. lămpăria, g.-d. art. lămpăriei; pl. lămpării, art. lămpăriile (desp. -ri-i-)

lămpărie s. f., art. lămpăria, g.-d. art. lămpăriei; pl. lămpării, art. lămpăriile

lămpărie s. f., art. lămpăria, g.-d. art. lămpăriei; pl. lămpării, art. lămpăriile

LĂMPĂRIE s. lampisterie.

lămpărie s.f. (ieșit din uz) <ieșit din uz> lampisterie. În lămpării se depozitau și se întrețineau lămpile.

LĂMPĂRIE s. lampisterie.