6 definiții pentru lăduță


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

lăduță sf [At: (a. 1768) IORGA, S. D. XVIII, 105 / Pl: ~țe / E: ladă + -uță] (Reg) 1-12 (Șhp) Lădiță (1-12). 13 (Îs) ~a mesei Sertar. 14 Sicriu. 15 Cenușar. 16 (Îs) ~ de fier Cenușar la sobă. 17 Colivie.

LĂDÚȚĂ, lăduțe, s. f. (Rar) Lădiță. – Ladă + suf. -uță.

LĂDÚȚĂ, lăduțe, s. f. (Rar) Lădiță. – Ladă + suf. -uță.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

lădúță (rar) s. f., g.-d. art. lădúței; pl. lădúțe

lădúță s. f., g.-d. art. lădúței; pl. lădúțe


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

LĂDÚȚĂ s. v. lădișoară, lădiță.

lăduță s. v. LĂDIȘOARĂ. LĂDIȚĂ.

Intrare: lăduță
lăduță substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • lăduță
  • lăduța
plural
  • lăduțe
  • lăduțele
genitiv-dativ singular
  • lăduțe
  • lăduței
plural
  • lăduțe
  • lăduțelor
vocativ singular
plural