13 definiții pentru lăcărie lăcăraie


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

LĂCĂRÍE s. f. (Pop.) Cantitate mare de apă care acoperă un loc în urma ploilor, a inundațiilor; apă multă vărsată de cineva pe jos; apăraie, lăcăraie. – Lac1 + suf. -ărie.

lăcărie sf [At: DEX / Pl: ~ii / E: lac1 + -ărie] 1 Cantitate mare de apă care acoperă un loc, în urma ploilor, a inundațiilor Si: apăraie, lăcăraie (1). 2 Apă multă, vărsată de cineva pe jos Si: apăraie, lăcăraie (2), lăcău (1).

LĂCĂRÍE s. f. Cantitate mare de apă care acoperă un loc în urma ploilor, a inundațiilor; apă multă vărsată de cineva pe jos; apăraie, lăcăraie. – Lac1 + suf. -ărie.

LĂCĂRÍE s. f. Cantitate mare de apă care acoperă o cîmpie în urma ploilor, a inundațiilor; apă multă vărsată pe jos în casă; apăraie. ◊ Expr. A (se) face lăcărie = a (se) vărsa multă apă, care acoperă dușumeaua. – Variantă: lăcăráie s. f.

LĂCĂRÍE, lăcării, s. f. Cantitate mare de apă care acoperă o câmpie în urma ploilor, a inundațiilor; apă multă vărsată pe jos, în casă; apăraie. ◊ Expr. A (se) face lăcărie = a (se) vărsa apă multă pe jos. [Var.: lăcăráie s. f.] – Din lac1 + suf. -ărie.

LĂCĂRÍE ~i f. rar Cantitate mare de apă rămasă după ploi sau după inundații; apă multă. /lac + suf. ~arie

lăcăríe f. (d. lac). Apărie, apă răspîndită pin casă orĭ pe drum: se spărsese țeava și se făcuse mare lăcărie în casă.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

lăcăríe (pop.) s. f., art. lăcăría, g.-d. lăcăríi, art. lăcăríei

lăcăríe s. f., art. lăcăría, g.-d. lăcăríi, art. lăcăríei


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

LĂCĂRIE s. apăraie, apărie, baltă, băltoacă, lăcăraie, udătură, (pop.) udeală. (Mare ~ era pe stradă.)

Intrare: lăcărie
lăcărie substantiv feminin
substantiv feminin (F134)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • lăcărie
  • lăcăria
plural
  • lăcării
  • lăcăriile
genitiv-dativ singular
  • lăcării
  • lăcăriei
plural
  • lăcării
  • lăcăriilor
vocativ singular
plural
lăcăraie1 (pl. -e) substantiv feminin
substantiv feminin (F129)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • lăcăraie
  • lăcăraia
plural
  • lăcăraie
  • lăcăraiele
genitiv-dativ singular
  • lăcăraie
  • lăcăraiei
plural
  • lăcăraie
  • lăcăraielor
vocativ singular
plural

lăcărie lăcăraie

  • 1. popular Cantitate mare de apă care acoperă un loc în urma ploilor, a inundațiilor; apă multă vărsată de cineva pe jos.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: apăraie lăcăraie
    • 1.1. expresie A (se) face lăcărie = a (se) vărsa multă apă, care acoperă dușumeaua.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • Lac + sufix -ărie.
    surse: DEX '09 DEX '98