2 intrări

15 definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

KÍWI, kiwi, s. f., s. n. 1. S. f. Pasăre acarinată din Noua Zeelandă, pe cale de dispariție, înaltă de 30 cm, cu aripile atrofiate, lipsită de claviculă, care se hrănește cu larve de insecte și duce o viață nocturnă (Apteryx australis). 2. S. n. Fruct comestibil al plantei Actinidia chinensis din Asia, cu formă ovală, de mărimea unui măr mijlociu, cu miezul verde, cărnos, acrișor și cu coaja pufoasă, verde-maronie. – Din fr. kiwi, engl. kiwi[fruit].

kiwi [At: DN3 / E: fr kiwi, eg kiwi (fruit)] 1 sfi Pasăre acarinată din Noua Zeelandă, pe cale de dispariție, înaltă de cca 30 cm, cu aripile atrofiate, lipsită de claviculă, care se hrănește cu larve de insecte și duce o viață nocturnă (Apterix australis). 2 sni Fruct comestibil al plantei Actinidia chinensis din Asia, cu formă ovală, de mărimea unui măr mijlociu, cu miezul verde, cărnos, acrișor și cu coaja pufoasă, verde-maronie. 3 sni Suc obținut din fructul kiwi (2).

KÍWI s. f. invar. 1. Pasăre acarinată din Noua Zeelandă, pe cale de dispariție, înaltă de 30 cm, cu aripile atrofiate, lipsită de claviculă, care se hrănește cu larve de insecte și duce o viață nocturnă (Apteryx australis). 2. Fruct comestibil al plantei Actinidia chinensis din Asia, cu formă ovală, de mărimea unui măr mijlociu, cu miezul verde, cărnos, acrișor și cu coaja pufoasă, verde-maronie. – Din fr. kiwi, engl. kiwi[fruit].

KÍWI s.m. Pasăre din Noua Zeelandă, de mărimea unei găini, cu ciocul lung și ascuțit, care nu poate zbura, având aripile atrofiate. [Scris și kivi. / < fr. kiwi].

kiwi s. f. invar. 1. pasăre acarinată din Noua Zeelandă, cu ciocul lung și ascuțit, ușor curbat, având aripile atrofiate; apterix. 2. fruct exotic, asemănător cu para, cu scoarța păroasă și pulpa verde și dulce ♦ băutură răcoritoare din acest fruct (< fr., engl. kiwi).

kiwi s. n. (bot.) Fruct exotic bogat în vitamina C, asemănător ca formă cu para ◊ „Au mâncat portocale, banane și kiwi Tin.lib. 30 XII 89 p. 1. ◊ „Acesta este un kiwi, acesta un ananas, iată o rodie.” R.lit. 31/93 p. 14; v. și R.l. 1213 IX 92 p. 6, Cuvântul 52/93 p. 3, R.l. 12 XII 96 p. 1; v. și oranj [pron. chívi] (din engl., fr. kiwi; BD 1966; DEX, DN3 – alt sens)

KÍWI1 f. invar. Pasăre nocturnă de talie medie, cu aripile atrofiate, cu ciocul lung și ascuțit, cu pene flocoase, care se hrănește cu larve și insecte și este răspîndită numai în Noua Zeelandă. /< fr. kiwi, germ. Kiwi

KÍWI2 f. invar. 1) Fruct parfumat al unei plante din familia lianelor, coaja flocoasă a căruia se aseamănă cu penele păsării cu același nume. 2) Băutură preparată din acest fruct. /< fr. kiwi, germ. Kiwi

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

!kiwi3 (plantă) (engl.) s. m., pl. kiwi

kiwi1 (pasăre) s. f., pl. kiwi

kiwi1 (pasăre) s. f., pl. kiwi

*kiwi2 (fruct) s. n., pl. kiwi

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

KÍWI s. (ORNIT.; Apteryx australis) apterix.

Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

KÍWI (< fr., engl. {i}) s. f. 1. Pasăre acarinată neozeelandeză pe care de dispariție, înaltă de 30 cm (Apteryx australis). Se hrănește cu viermi, larve de insecte și, bazându-se pe un simț olfactiv dezvoltat, duce o viață nocturnă. Este simbolul național al Noii Zeelande, fiind protejată prin lege. 2. Plantă volubilă, lemnoasă, originară din China, cu frunze de 6-15 cm lungime și 3-10 cm lățime, fructe bace verzui, cu pulpa comestibilă, bogate în vitamina C (Actinidia chinensis). Se înmulțește prin butașii colectați toamna și păstrați în nisip, la rece; se plantează primăvara. Cultivată pentru prima oară pe scară largă (1950) în Noua Zeelandă, unde a căpătat numele de k.

Intrare: kiwi (fruct)
kiwi1 (s.n.) substantiv neutru
substantiv neutru (N69)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • kiwi
  • kiwiul
  • kiwiu‑
plural
  • kiwi
  • kiwile
genitiv-dativ singular
  • kiwi
  • kiwiului
plural
  • kiwi
  • kiwilor
vocativ singular
plural
Intrare: kiwi (pasăre)
kiwi2 (s.f.) substantiv feminin
substantiv feminin (F148)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • kiwi
  • kiwi
plural
  • kiwi
  • kiwile
genitiv-dativ singular
  • kiwi
  • kiwii
plural
  • kiwi
  • kiwilor
vocativ singular
plural
substantiv feminin (F148)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • kivi
  • kivi
plural
  • kivi
  • kivile
genitiv-dativ singular
  • kivi
  • kivii
plural
  • kivi
  • kivilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

kiwi, kiwisubstantiv neutru

  • 1. Fruct comestibil al plantei Actinidia chinensis din Asia, cu formă ovală, de mărimea unui măr mijlociu, cu miezul verde, cărnos, acrișor și cu coaja pufoasă, verde-maronie. DEX '09 DEX '98 MDN '00
etimologie:

kiwi, kiwisubstantiv feminin

  • 1. Pasăre acarinată din Noua Zeelandă, pe cale de dispariție, înaltă de 30 cm, cu aripile atrofiate, lipsită de claviculă, care se hrănește cu larve de insecte și duce o viață nocturnă (Apteryx australis). DEX '09 DEX '98 DN MDN '00
    sinonime: apterix
  • 2. Băutură răcoritoare obținută din kiwi (1.). MDN '00 NODEX
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.

Un articol lingvistic