kilocalorie sf [At: DN³ / S și: (abr) kcal / Pl: ~ii / E: fr kilocalorie] 1 Unitate de măsură pentru energia termică, egală cu o mie de calorii. 2 Calorie mare.

KILOCALORIE, kilocalorii, s. f. Unitate de măsură a cantității de căldură, egală cu o mie de calorii.

KILOCALORIE s.f. Unitate de măsură a cantității de căldură, egală cu 1000 de calorii. [Gen. -iei. / < fr. kilocalorie, gr. chilioi – o mie + calorie].

KILOCALORIE s. f. unitate de măsură a cantității de căldură, de 1000 de calorii. (< fr. kilocalorie)

kilocalorie s. f. Unitate de măsură a cantității de căldură egală cu 1000 de calorii ◊ „Substanța, care nu a primit încă un nume, poate absorbi 92 kilocalorii pe kilogram de greutate, fără a-și modifica propria temperatură.” R.l. 15 IV 81 p. 2. ◊ „[...] menționăm lampa de petrol în două variante cu o putere calorică de 860 kilocalorii.” R.l. 5 VII 83 p. 2 (din fr. kilocalorie; DEX, DN3)^[1] modificată

KILOCALORIE ~i f. Unitate de măsură pentru energia termică egală cu 1000 de calorii. [G.-D. kilocaloriei] /< fr. kilocalorie

kilocalorie s. f., art. kilocaloria, g.-d. art. kilocaloriei; pl. kilocalorii, art. kilocaloriile (desp. -ri-i-); simb. kcal

kilocalorie s. f., art. kilocaloria, g.-d. art. kilocaloriei; pl. kilocalorii, art. kilocaloriile; simb. kcal

kilocalorie s. f., art. kilocaloria, g.-d. art. kilocaloriei; pl. kilocalorii, art. kilocaloriile; simb. kcal

KILOCALORIE s. (FIZ.) calorie mare.

KILOCALORIE s. (FIZ.) calorie mare.

Kcal, simbol pentru kilocalorie.