kainit sn [At: DN³ / P: ka-i~ / E: fr kaïnite] Sare naturală compusă din sulfat de magneziu și clorură hidratată de potasiu, folosită la fabricarea îngrășămintelor artificiale pentru soluri.

KAINIT s.n. Mineral compus din sulfat de magneziu și clorură de potasiu. [Pron. ka-i-. / < fr. kaïnite].

KAINIT s. n. mineral din sulfat de magneziu și clorură de potasiu, hidratate natural. (< fr. kaïnite)

KAINIT n. Sare compusă din sulfat de magneziu și clorură hidratată de potasiu, folosită la fabricarea îngrășămintelor minerale. /< fr. kaïnite

kainit (desp. ka-i-) s. n.

kainit (ka-i-) s. n.

kainit s. n. (sil. ka-i- )

kainit, (engl.= kainite) KMg[SO4]Cl•3H2O, s. monoclinic. În România, se cunoaște în dep. evaporitice cu săruri delicvescente din zona mio-pliocenă a Subcarpaților (Târgu Ocna, Tazlău).

KAINÍT (< fr. {i}; {s} gr. kainos „nou”) s. n. Sare naturală dublă, constituită din clorură de potasiu și sulfat de magneziu hidratat, formată ca produs secundar de precipitare chimică în lagune și bazine marine. De culoare albă, cenușie, roșie, cu luciu sticlos și aspect de mase compacte zaharoide; este ușor solubil în apă și are gust amărui sărat. Utilizat ca îngrășământ agricol și pentru fabricarea sărurilor de potasiu.