Definiția cu ID-ul 1116839:
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
jăruitor sn [At: PAȘCA, GL. / V: jârăi~, jertu~, jer~ / Pl: ~oare / E: jar + -uitor] (Trs) 1 Prăjină cu care se scormonește focul în cuptor. 2 (Pan) Bucată de lemn cu care se îndoaie pânza de-a lungul.