jăruit, ~ă a [At: PĂCALĂ, M. R. 140 / V: jer~ / Pl: ~iți, ~e / E: jărui] (Trs) 1 (D. jar) Scurmat. 2 (D. cenușă) Dat la o parte din foc. 3 (D. jar) Adus în ușa cuptorului după ce acesta a fost încălzit pentru a coace pâinea. 4 (D. jar) Care licărește. 5 (Pex) Care luminează. 6 (D. vite) Zgâriat cu cornul. 7 (D. vite) Zgâriat adânc și în mai multe locuri. 8 (D. vite) Cu pielea dungată din cauza loviturilor. 9 (D. pânză) Îndoit de-a lungul.