JUDICIOS, -OASĂ, judicioși, -oase, adj. (Despre oameni) Care gîndește just, care judecă cu pătrundere și discernămînt; cu mult bun simț, înțelept. ♦ (Despre acțiuni, idei etc.) Bine gîndit, chibzuit, potrivit. Sporirea producției, folosirea judicioasă a mașinilor-unelte și a utilajului existent sînt strîns legate de buna aprovizionare a locului de muncă cu materiale, scule etc. SCÎNTEIA, 1953, nr. 2768. Asemenea critic ajută pe confrații săi prin observații judicioase care luminează și nu prin laude care leagă la ochi. SADOVEANU, E. 40. ◊ (Adverbial) A expus judicios problema. – Pronunțat: -ci-os.